prieteni si critici · texte curatoriale

Crini albi pe altarul Buneivestiri

Ana Traci-Neagoe, text curatorial la expoziția ”Bunavestire cea de toate zilele”, Elite Art Gallery, București, 23 Martie 2020

”Lucrările semnate de pictorul Horea Paștina sunt un omagiu adus eternității și valorilor creștine nepângărite de haosul prezentului. Prin crini ce-și arată puritatea și inocența, expoziția îmbracă sărbătoarea Bunavestirii în repere de citire a timpului și a timpurilor, în semne de măsurare a adevărului văzut și palpabil al naturii și în rețete unice de ascultare. Lumina copleșește întinderea pânzei și te îmbie să te oprești spre meditație și introspecție ca în fața unui altar, căci învățămintele picturii sunt nemăsurate. Câmpii ce-și arată imensitatea sfidează linia de orizont întru eternitate iar crinii, prezenți pretutindeni, își dezvăluie simbolurile aidoma unui lan înmiresmat în pragul dimineții. Însemnătatea unei revelații divine revizuiește legile dăinuirii vestind: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”(Luca 1, 35). Făcând posibil imposibilul, minunea este săvârșită întru nemurire. Plecând de la premisa evenimentului biblic încolțesc în pictură semnele făgăduinței și ale tăcerii neîntinate de vremuri. Astfel, liniștea și viziunea senină transmise de lucrările lui Horea Paștina anulează forfota și apetitul tot mai pregnant pentru gălăgie și dezbinare.

Miracolul răzbate în creația pictorului prin semnificația unei primăveri nesfârșite, fixând într-un ciclu al naturii emoția renașterii și nerăbdarea începutului. Albul pânzei își dezvăluie secretele, adăugând certitudinea unui văzut ireproșabil. Curățenia și claritatea mesajului cinstesc tradiția picturii, păstrând natura ca izvor primar de inspirație și delectare. Nimic din ce ni se arată nu este o închipuire și nici fantasm căci petele de culoare, ce îmbracă desene riguroase dictate de structuri geometrice, reprezintă adevăruri profunde. Citim pictura cu luare de seamă într-o realitate în care este periculos să te oprești, în momente de cumpănă în care ezităm să punem prea multe întrebări sau să acceptăm liniștea ca instrument de cultivare a simțurilor.

Când prezentul ne dictează să adoptăm atitudini complicate și să ne complăcem cu dezordinea, expoziția lui Horea Paștina ne oferă o alternativă. Contemplând lucrările realizate cu migală, rugăciune și împăcare deducem o simplitate aproape nepământească. În acest context, Bunavestirea vine ca o mângâiere pe creștet, ca un surâs de copil ce-și manifestă inocența în brațele ocrotitoare ale mamei sau ca o bucurie nebănuită ce transcende viziunea contemporană.

Lasă un comentariu