Mecanismul interior al fenomenelor, logica structurativă a materiei şi o nevoie de concreteţe îl preocupă pe Horea Paştina în acest stadiu al studiului neobosit şi reluat cu fertilă obstinaţie, explorările sale incluzând triada tradiţională – peisaj, natură statică, portret – cu nuanţarea presupusă prin chiar specificitatea genurilor.
Etichetă: galateea
Magda Cârneci, 1978
Horea Paştina înţelege pictura ca pe un act de continuare a tradiţiei picturale româneşti, în valorile pe care aceasta le-a instaurat peren în vreme: viziunea ordonată şi calmă, construcţia „clasică” a imaginii lumii, căutînd geometria organică a naturii şi formelor, sublimîndu-se într-un cromatism discret şi savant, totuşi vioi şi pigmentat.
horea paștina 